„Log off” e noul „cool”: de ce tinerii redescoperă CD-urile, aparatele foto digitale și telefoanele cu clapetă

Tinerii descoperă că poți trăi bine și fără feed infinit. Un reportaj recent arată un val de nostalgie pentru tehnologia „veche, dar bună”: telefoane cu clapetă, aparate foto digitale de prin 2007 și colecții de CD-uri scoase din sertare. Nu e doar estetică Y2K pentru poze vintage, ci o strategie conștientă de igienă mentală: când scoți smartphone-ul din ecuație, scade presiunea notificărilor, dispare reflexul de a verifica „încă o dată”, iar atenția revine la oamenii din fața ta.

Un „flip phone” face ordine instant: păstrezi apelul și SMS-ul, dar elimini aplicațiile care îți ciupesc atenția din cinci în cinci minute. O cameră digitală separată schimbă ritmul: nu mai tragi 30 de cadre pentru o postare, ci compui pe îndelete, cu zoom optic, fără tentația de a aluneca în scroll imediat ce ai făcut poza. Iar CD-ul, oricât de retro ar suna, te obligă să asculți un album cap-coadă; muzica devine activitate, nu zgomot de fundal. Pe scurt, „log off” nu e anti-tehnologie — e doar o negociere mai sănătoasă cu ea.

E și o chestiune de identitate. O cameră compactă cu blitz puternic sau un telefon cu clapetă spun, fără cuvinte: „nu sunt la cheremul notificărilor”. E o mică rebeliune stilată într-o cultură a conectivității permanente. Și nu vorbim doar de poze cu filtru: mulți își stabilesc „ore tăcute”, trec deliberat pe „telefonul simplu de weekend” sau își rezervă plimbări și seri fără smartphone. Rezultatul e palpabil: mai puțină anxietate, mai multă prezență, mai mult control al timpului.

Sigur, există limite. Fără smartphone pierzi comodități reale — plăți contactless, ride-hailing, autentificări rapide — de aceea funcționează un regim hibrid: păstrezi telefonul „deștept” ca instrument de necesitate, dar creezi insule de offline în care alegi ce intră și ce rămâne pe dinafară. Câteva reguli simple fac diferența: scoți notificările care nu sunt despre oameni reali, lași telefonul într-o altă cameră la cină, faci poze doar cu camera dedicată, iar playlist-ul îl transformi într-un album ascultat cap-coadă.

Cât de mare e fenomenul? Nu dărâmă hegemonia smartphone-ului, dar e suficient de vizibil încât să reînvie piețe pentru camere digitale, să readucă la modă CD-uri și să pună pe masă, serios, discuția despre designul aplicațiilor mai puțin captivante. Pentru părinți și profesori, e și o unealtă pragmatică: un elev care își reduce notificările sau își mută „poza” în afara telefonului câștigă ore de concentrare fără să simtă că „i s-a luat” ceva.

Concluzia e simplă și, poate, surprinzător de modernă: „log off” nu înseamnă să fugi de tehnologie, ci să îi pui limite ca să-ți recâștigi timpul, atenția și bucuria unor lucruri care nu au nevoie de Wi-Fi ca să fie bune. Într-o lume în care totul te împinge să fii online, adevăratul „cool” e să știi când să alegi offline.